"Dermatozele profesionale sunt afecţiuni cutanate determinate, agravate sau întreţinute în totalitate sau parţial de exercitarea unor profesiuni. În prezent sunt descrise peste 30 de astfel de afecţiuni cutanate, 90 la sută dintre cazuri fiind eczeme care se manifestă prin înroşire, vezicule şi bule, mâncărimi sau usturimi la nivelul tegumentelor afectate. Sunt cunoscute mai mult de 500 de substanţe nocive - printre care cele mai frecvente implicate în producerea de afecţiuni cutanate cum sunt crom, nichel, cobalt, răşini sintetice, parfumuri şi lanolină. Cunoaşterea dermatozelor profesionale permite identificarea de măsuri eficiente pentru prevenirea şi tratarea acestor boli", a declarat, vineri, şeful Secţiei II Dermatologie - Spitalul "Colentina", prof. dr. George Sorin Ţipilica.
În România cazurile nu sunt corect raportate, astfel că în 2000 erau 1.576 de bolnavi cu aceste suferinţe.
Potrivit unor studii europene, din cauza dermatitelor de contact profesionale, un sfert dintre bolnavi sunt obligaţi să-şi schimbe profesia şi tot atâţia schimbă locul de muncă. Jumătate dintre pacienţi rămân în acelaşi serviciu, dar îşi iau măsuri de protecţie.
În acest context, Academia Europeană de Dermato-Venerologie (EADV) a lansat în 2010 în 23 de ţări campania de prevenţie "O piele sănătoasă la locul de muncă" - healty skin@work, pentru a sensibiliza opinia publică şi politică privind impactul sever al afecţiunilor dermatologice ocupaţionale şi modalităţile prin care acestea pot fi prevenite, a declarat profesor Swen Malte John, preşedintele Societăţii germane de dermatologice, promotorul unei campanii europene de prevenire a acestor maladii.
Acesta a spus că astfel de maladii reprezintă aproape 25% din bolile profesionale în general şi sunt adesea subestimate, deoarece asocierea acestora cu mediul de lucru nu este frecvent recunoscută. Orice persoană poate fi afectată, indiferent de sex, vârstă sau profesie, dar industriile cu risc includ asistenţa medicală, cosmetica, construcţiile, industria prelucrătoare, producţia de alimente, agricultura.
Zonele cele mai afectate sunt mâinile şi faţa, factorul cel mai relevant pentru riscurile profesionale fiind mediul umed, urmat de expunere la iritanţi multipli şi alergeni.
Campania, iniţiată de 70 de experţi din peste 50 de centre dermatologice reuniţi la EPOS (European Initiative for the Prevention of Occupational Skin Diseases), este susţinută de Comisia de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European.
Dermatita de contact reprezintă aproape 90% din tulburările pielii dobândite la locul de muncă fiind împărţită în dermatita de contact iritativă (implică un răspuns neimunologic datorat multiplilor agenţi iritanţi ai pielii precum acizii, agenţii alcalini) şi dermatita de contact alergică (inflamaţie a pielii produsă de o reacţie imunologică mediată celular de diferite substanţe antigenice - răşina epoxidică, dicromat de potasiu, vopsele de păr).
Ambele au ca rezultat o reacţie inflamatorie a pielii cu semne clinice caracteristice, eritem, edem, vezicule, descuamare, leziuni de grataj şi prurit. Alte afecţiuni cutanate ocupaţionale pot include urticaria sau chiar cancerul de piele.
Potrivit profesorului Swen Malte John, educaţia lucrătorilor realizată după un ghid dermatologic devine un deziderat pentru viitor.
Conform Agenţiei Europene pentru Siguranţă şi Sănătate la Locul de Muncă, aceste afecţiuni dermatologice profesionale constituie în Europa principala cauză a problemelor de sănătate legate de muncă, reprezentând 25% din totalul bolilor ocupaţionale şi numărând peste 90% din întreaga patologie profesională la grupa de vârstă 15 - 25 ani.
Rapoartele oficiale estimează că aceste afecţiuni determină anual pierderi de peste 5 miliarde de euro în Uniunea Europeană având consecinţe negative socio-economice şi psiho-sociale (pierderea locurilor de muncă şi creşterae şomajului pe termen lung).
Utilizarea periilor şi a abrazivilor sau chiar a solvenţilor organici pentru a curăţa pielea la locul de muncă sunt complet depăşite, dar încă folosite, deşi în prezent, există modalităţi eficiente de curăţare mult mai puţin dăunătoare.
De asemenea, există diferite tehnici de evitare a contaminării şi o varietate bogată de mănuşi, care însă trebuie atent alese. Evident, înainte de sfaturi detaliate cu privire la protecţie ar trebui efectuat un consult dermatologic competent al lucrătorilor cu risc de a dezvolta afecţiuni dermatologice ocupaţionale. Instrucţiunile, adaptate individual ar trebui să ofere informaţii utile cu privire la folosirea de mănuşi, creme de protecţie şi de îngrijire a pielii la locul de muncă. Intervenţiile preventive trebuie să fie însoţite de cercetare, preferabil realizată într-o reţea europeană de cercetători în scopul de a împărtăşi experienţa acumulată în diferite ţări şi de a dezvolta de obicei cele mai bune modele de practică, a adăugat expertul german.
În ceea ce priveşte preventţia, aceasta poate fi atât individuală, cât şi generală a bolilor de piele profesionale, prima referindu-se la consultul dermatologic, tratamentele ambulatorii, sfaturile personalizate, iar cea de-a doua informaţii oferite pacienţilor din broşuri, prin intermediul internetului, la expoziţii şi evenimente de profil, în cadrul unor seminarii sau campanii.
Sloganul campaniei este "Pielea ta, cei mai importanţi 2 metri pătraţi din viaţa ta" şi presupune participarea voluntară a medicilor dermatologi.
Acţiunea va debutaTargu Mureş.
România se alătură din 2011 eurocampaniei de prevenţie a bolilor dermatologice ocupaţionale şi îşi propune, ca în aprilie, cu sprijinul medicilor dermatologi şi al partenerilor din industria farmaceutică de profil să realizeze testarea cutanată gratuită pentru persoanele cu risc de a dezvolta afecţiuni dermatologice profesionale.
EPOS reprezintă o reţea internaţională de interconectare între experţi medici dermatologi, cercetători sau orice persoane interesate în a dezvolta dermatologia ocupaţională în beneficiul individului şi al societăţii căreia îi aparţine.
Sursa: www.mediafax.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu